Scrierea creativă – cum folosim puterea cuvintelor?

Cuvintele reuşesc deseori să ofere evadarea necesară din cotidian, să ridice moralul, să ofere poveşti şi imagini veritabile, să genereze emoţii şi trăiri intense, să se constituie în sfaturi demne de urmat sau din contră, în exemple de „aşa nu”. Cuvintele sunt cele pe care le folosim adesea şi pe care le deţinem cu toţii în bagajul permanent. Şi totuşi, atunci când trebuie să le aşternem pe hârtie, observăm că scrierea creativă nu este... vocabularul fundamental de zi cu zi, că mai trebuie ceva pentru a scrie precum Dan Brown sau Rhonda Byrne. Despre ce este vorba? Aşa cum o şi spune, scrierea creativă este o creaţie, iar creaţia din scris presupune imaginaţie, talent şi nu în ultimul rând, cunoştinţe solide ale limbii în care se scrie.

În zilele noastre, scrierea creativă pare să poată fi practicată de mulţi autori de cărţi pe bandă rulantă, autori ce cred probabil că talentul e ceva ce se dobândeşte şi că volumele din librării sunt o dovadă a acestui talent. Aş adăuga cu o oarecare aciditate că maculatura nu înseamnă neapărat literatură, iar în România se confundă capacitatea creatoare cu abilitatea de a scrie cantitativ. Ne trezim astfel că suntem asaltaţi de literatură „uşoară”, de forme fără fond – vorba lui Titu Maiorescu – de „mari autori” care peste câţiva ani vor fi daţi uitării din cauză că au reuşit doar să ofere ceva temporar, nedemn de reţinut pe termen lung şi insuficient de impactant pentru a activa acel ceva emoţional de durată. Bineînţeles că nu putem fi toţi Sadoveanu şi nici nu putem avea toţi talentul narativ al lui Creangă, dar parcă distanţa între literatura clasică şi cea contemporană pare tot mai uriaşă pe măsură ce cărţi inspirate din literatura engleză continuă să împânzească piaţa de carte românească. Scrierea creativă se transformă oarecum în scriere imitativă – împrumutăm fără să ne păstrăm totuşi elemente de unicitate, iar poveştile nu mai au acel „memorabil”, nu mai supravieţuiesc timpului din cauza lipsei de originalitate, de inedit, de unicitate.

Ingredientele scrierii creative par să fi fost amestecate cumva, iar reţeta finală are aspect de ieftin deşi preţurile afişate numai ieftine nu sunt... Cu toate acestea, am avut şi ocazia de a lectura scrieri creative cu adevărat valoroase, în care talentul şi imaginaţia îşi spun cuvântul, unde limba română este bine stăpânită, iar cuvintele sunt elemente ale creaţiei pe care nu oricine le poate manevra cu măiestrie. Am avut şansa de a citi tineri scriitori cu un talent incontestabil, dar care sunt în continuare în anonimat, în timp ce locurile din raft sunt ocupate de volume aparţinând unor nume sonore dar lipsite de acel „ceva” esenţial care generează literatură calitativă şi nu doar cantitativă.

Pentru scriitorii talentaţi, pentru acei anonimi înzestraţi cu o imaginaţie creatoare care ar putea „salva” literatura română contemporană, pentru autorii care ne oferă într-adevăr lecturi de calitate, Doze Culturale consideră că scrierea creativă are încă valoare de artă în România şi îşi arată disponibilitatea şi dorinţa de a o susţine. Atât pe site cât şi offline dorim să promovăm cultura şi implicit scrierea creativă. Pentru început, am demarat „Literary Background” - o antologie în care sunteţi invitaţi să vă demonstraţi talentul în scriere creativă şi să fascinaţi cititorii folosind puterea cuvintelor. Mai multe detalii despre proiectul Doze Culturale, despre obiectivele acestui proiect, dar şi despre antologia Literary Background găsiţi aici.